Interviu cu echipa Via Transilvanica, un traseu care a schimbat fața turismului românesc și a revitalizat sute de comunități locale
În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, Asociația Tășuleasa Social, pe atunci cu 18 ani de activitate, pornea un proiect ambițios: amenajarea unui traseu de lungă distanță care să străbată România de la nord la sud-vest, punând în valoare diversitatea și frumusețea țării. Proiectul a fost gândit și realizat treptat: inițial s-au luat în calcul 100 de kilometri, apoi s-au adăugat alți 800 și, pas cu pas, ținut cu ținut, în patru ani și jumătate, a fost lansat întreg traseul de 1.400 km, cunoscut astăzi ca Via Transilvanica Maior.
În prezent, traseul are 1.600 de kilometri, odată cu lansarea, în 2025, a Terra Borza Teutonica, prima extensie a traseului principal, o regiune de 170 km ce unește Viscri de Brașov și care devine a treia poartă de intrare oficială pe Via Transilvanica, alături de Putna și Drobeta-Turnu Severin.
Am stat de vorbă cu echipa Via Transilvanica despre începuturi, provocări și despre cum acest drum a devenit un liant între oameni, locuri și istorii.
Cum a apărut ideea Via Transilvanica și ce v-a ținut motivați să demarați acest proiect?
Proiectul a venit ca răspuns al organizației noastre la nevoia de a avea un proiect național care să fie cu adevărat despre unire. Așa s-a născut conceptul “drumul care unește”. Via Transilvanica unește, nu doar zece județe prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a întregii țări și nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu.
Drumeții de pe potecă sunt hotărâți să își reducă confortul la nevoile de bază: un loc de dormit noaptea, una sau două mese bune pentru a trece ziua și, cel mai important, o discuție binevenită cu un localnic, împărtășind experiențe și învățând lucruri noi. Echipa Asociației Tășuleasa Social este convinsă că turismul lent are potențialul de a ne schimba obiceiurile și de a contribui la dezvoltarea durabilă a României.
Ce fel de experiență au cei care parcurg traseul? E vorba doar despre peisaje?
Drumul care unește contribuie la descoperirea ultimelor păduri virgine de pe continent, dar și a culturii, tradițiilor și a naturii sălbatice a României, străbătând 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO. Mai mult decât o călătorie fizică sau depășirea limitelor personale, este o experiență care îmbogățește corpul, mintea și sufletul. Îi invită pe călători să descopere țara în forma ei autentică și, făcând acest lucru, să afle și ceva despre ei înșiși, creând în același timp un impact semnificativ și de durată pentru comunitățile de pe traseu.
Ce impact a avut Via Transilvanica asupra comunităților locale prin care trece traseul și cum sunt implicați localnicii în proiect?
România rurală se confruntă cu o depopulare severă (Eurostat, 2023) precum și cu un procentaj mare de oameni aflați în sărăcie (EAPN RO – RENASIS, 2018). Astfel, Via Transilvanica și-a propus să transforme această realitate prin împuternicirea și impulsionarea dezvoltării durabile a peste 400 de comunități, majoritatea de la sate și slab deservite. Acestea, aflate altădată în dificultate economică, încep acum să prospere. Localnici, români reîntorși din străinătate și cei veniți din orașe supraaglomerate deschid afaceri și creează locuri de muncă pentru populația din comunități, ca răspuns la nevoile drumeților.
În perioada 2023-2024 punctele gastronomice locale s-au extins cu 1000% (1→11), iar numărul ospitalierilor a crescut cu 61,8% (199→322), campingurile înregistrând cea mai mare dezvoltare (+150%, 10→25), urmate de localnicii care oferă cazare în propriile case (+73,9%, 23→40).
Aveți o estimare a numărului de persoane care au reușit să parcurgă Via Transilvanica? Cât de dificil este pentru un drumeț să parcurgă întreg traseul și ce nivel de pregătire fizică se recomandă?
Numai în anul 2024 estimăm că între 60.000 și 90.000 de drumeți au mers pe Via Transilvanica, de la drumeții care s-au întins doar pe câteva ore, până la călătorii care au acoperit integral traseul de 1.400 de kilometri. Dintre aceștia aproximativ 12-15% sunt din străinătate, iar până acum pe cărare au poposit oameni din 50 de țări diferite, precum Argentina, Australia, Brazilia, Canada, Elveția, Norvegia, Noua Zeelandă sau Statele Unite ale Americii.
Este un traseu de dificultate medie ce a fost gândit să poată fi parcurs de oricine, indiferent de pregătirea fizică. O vizită pe traseu necesită un minim de documentare, iar aceasta se poate realiza cu ajutorul Ghidului drumețului/biciclistului, folosind aplicația sau site-ul Via Transilvanica. Există un grup oficial de Facebook unde cei din comunitate (fie echipa Via Transilvanica, fie alți drumeți) răspund cu drag curiozităților.
Noi, ca inițiatori ai proiectului, ne-am propus să le oferim o experiență cât mai bună drumeților care vin pe traseu, inclusiv celor din străinătate, pentru ca aceștia să povestească despre interacțiunile cu localnicii, viața autentică din satele din România, clădirile de patrimoniu, dar și despre ultimele păduri virgine din Europa. Și, astfel, tot mai mulți oameni din diverse colțuri ale lumii să vină să se uite printr-o fereastră către universul nostru rural, altfel în pericol de dispariție.
